Evidenţele arată că preocupările Casei Regale faţă de românii din Republica Moldova, sunt coerente şi constante, şi nu doar de natură conjuncturală. Pe blogul “România, altfel”, ASR Principele Radu postează, la împlinirea a 94 de ani de la unirea Basarabiei cu România, un articol publicat în ziarul “Timpul” în 2008, în care sintetizează aproape 30 de ani de istorie, de la adoptarea Declaraţiei de Unire (1918), până la Tratatul de la Paris (1947), prin care Basarabia, Bucovina de Nord şi Transnistria erau returnate la URSS.
Vizita ASR la Bruges, la invitaţia Colegiului Europei, cu ocazia Săptămânii Naţionale a României şi Republicii Moldova, a constituit un context european ideal pentru ca ASR să îmbine, într-un discurs inspiraţional şi extrem de bine articulat, două teme complementare: legatura istorică dintre România şi Moldova şi politica de vecinatate a UE. Discursul a scos la iveală aspecte mai puţin cunoscute sau demult uitate din istoria celor două ţări, a căror legatură temeinică a constituit-o monarhia, dovedind astfel că un reprezentant al Casei Regale este poate cel mai în măsură să “mărturisească” străinilor istoria noastră comună.
Exprimîndu-şi încântarea de a lua cuvântul alături de ambasadorii la UE şi în Belgia ai ambelor state, reprezentanţi ai puterii politice actuale, a subliniat că invitaţia reprezintă o recunoaştere a valorii simbolice a Casei Regale. Din 1997, când Familia Regală a revenit din exil, Alteţa Sa şi Casa Regală au fost aproape atât de viaţa politică internă, oferind sprijin guvernelor să îşi îndeplinească misiunea, cât şi de viaţa politică externă, promovînd imaginea României prin relaţiile diplomatice ale Casei Regale.
Pentru a face publicul să înţeleagă mai bine legatura istorică dintre cele două ţări, ASR a prezentat mai întâi contextul istoric şi “vecinatatea” agresivă şi dominatoare de la jumătatea secolului XIX, ce a menţinut zona într-o continuă transformare radicală şi violentă, vorbind apoi despre apariţia şi evoluţia monarhiei, “venită din Europa”, pentru a oferi stabilitatea atât de râvnită. În acest context, i-a prezentat pe regii României şi impactul lor pozitiv asupra ţării, până la instalarea comunismului, perioadă în care, “vecinatatea” a devenit mai degrabă ceva “înspăimântator”, ceea ce făcea ca familia să fie singurul spaţiu de siguranţă al individului.
Ajungînd la perioada post comunistă, discursul a insistat pe de o parte pe dificultatea celor două state vecine de a se reobişnui ca vecini, după ce, sub dominaţia URSS, comunicarea lor prin călătorii sau mass media a fost inexistentă, pe de altă parte pe frustrările actuale ale regiunii noastre de a nu fi complet înţeleasă de restul Europei, dat fiind că istoria şi experienţa noastră nu este comunicată integral.
Făcînd referire la volumul “Provisional Romania”, ASR a vorbit despre entuziasmul său iniţial faţă de integrarea Romaniei în UE, dar şi despre declinul calităţii administraţiei publice în intreaga Europă, lipsită de liderii politici de odinioară precum Adenauer, Thatcher, Roosevelt. Un bun prilej de a aminti, în această prestigioasă instituţie europeană, despre un alt tip de putere decât cea politică, obţinută prin alegeri, respectiv despre puterea dată de cunoaştere, singura ce poate aduce soluţii la situaţia actuală.
Colegiul Europei este cel mai specializat institut de studii europene postuniversitare din Europa şi primul de acest gen din lume, profund legat de întreaga istorie a construcţiei europene, formînd lideri şi specialişti europeni. Înfiinţat în urma Consiliului de la Haga din mai 1948, scopul Colegiului Europei era acela de a educa viitorii lideri ai Europei, pentru a nu se mai ajunge vreodată la razboi, folosindu-se o formulă de convieţuire permanentă pe parcursul unui an academic, pentru a crea renumitul “spirit al Bruges-ului”.
În prezent, campusul din Bruges, reuneşte 56 de naţionalităti, din statele membre şi nu numai, printre care şi 6 studenţi români şi 7 studenţi din Republica Moldova, admişi printr-un proces de selecţie extrem de competitiv, ce se pregatesc pentru a ocupa poziţii de specialişti ai politicilor europene fie în cadrul instituţiilor europene, fie în administraţia publică centrală din ţările de origine. Printre absolvenţii faimoşi ai Colegiului Europei se numără Helle Thorning-Schmidt, Primul-Ministru al Danemarcei, Alexander Stubb, Ministrul Afacerilor Europene şi Comerţului în Finlanda, Helen Wallace, renumit profesor, sau Ion Jinga, Ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Spaţiul ideal aşadar, în care, prin prezenţa ASR Principelui Radu, tinerii din elita internaţională, viitori decidenţi ai Europei, să aibă acces la imaginea unei Românii pe care să-şi dorească să o exploreze în potenţiale parteneriate politice, economice şi culturale.
Sursa: http://www.stelian-tanase.ro/zona-libera/casa-regala-si-ue-de-aurora-martin/