Chevron, Acta, Roşia Montana – au în comun indiferenţa guvernaţilor faţă de cetăţeni, atâta vreme cât, deşi, în cele trei cazuri, semnarea acordurilor afectează libertăţile civile, echilibrul ecologic şi sănătatea locuitorilor, nu s-a organizat o dezbatere publică, pentru consultarea celor care urmeză să suporte consecinţele.
Interesele financiare primează şi în cazul Chevron, fapt pentru care autorităţile guvernamentale şi cele locale tratează cu superficialitate ceea ce ar putea deveni un adevărat masacru ecologic: exploatarea gazelor de şist prin fracţionarea hidraulică, una dintre cele mai poluante şi mai controversate tehnologii, interzisă astăzi în America şi în multe ţări din Europa.
Metoda constă în pomparea până la 3 km adâncime a milioane de litri de apă, amestecată cu 596 de substanţe chimice, dintre care unele cancerigene, pentru a dizolva rocile şi a elibera gazele prinse între ele. Acest amestec toxic, pătruns în pânza freatică poate avea consecinţe dezastruoase pentru agricultură şi poate infecta apa potabilă, punînd în pericol orice organism viu. Arsuri ale pielii şi căilor respiratorii, căderea părului, pierderea mirosului şi gustului sunt doar câteva dintre efectele imediate asupra locuitorilor din zonă. În plus, pentru o singură extragere, se folosesc între 80 şi 300 de tone de chimicale, din care se eliberează în atmosferă substanţe radioactive şi compuşi organici volatili extrem de toxici, ce provoacă spărturi în stratul de ozon. Detonările de explozivi la adâncimi de până la 3 km provoacă minicutremure de suprafaţă, ce se pot asocia cu alunecări locale de teren.
Reprezentanţii Chevron declară că nu exită pericol, atâta vreme cât căptuşesc sondele cu oţel şi cu ciment. Presa americană relatează, însă, cazul primarului din Dish, Texas, care, în 2007, a ales să părăsească zona, aflată în apropierea exploatării unui zăcământ de gaze de şist, pentru că cei 200 de locuitori se plângeau de sângerări, ameţeli şi afecţiuni circulatorii, însuşi fiul său fiind afectat: „Copilul avea mâinile pline de sânge, era sânge pe pereţi şi casa noastră arăta de parcă s-ar fi comis o crimă în ea” (interviu al primarului Calvin Tillman in „Huffington Post”). În plus, măsurătorile aerului arătau un ridicat nivel de benzen în zonă, produs chimic cu efecte cancerigene, iar apa căpătase miros de chimicale şi, în unele locuri, chiar lua foc.
Statul român a acordat gigantului petrolier Chevron din SUA autorizaţie de explorare a zonelor Bârlad, Bihor, Craiova şi Dobrogea, pentru stabilirea valorii zăcământului şi a oportunităţilor de exploatare. La Bârlad, se prevede ca în această vară să se dea drumul primei sonde de extracţie. „Prospecţiuni SA” a închiriat 7000 de metri pătraţi în extravilanul comunei Banca şi a obţinut de la Consiliul Judeţean Vaslui autorizaţia nr 45/15.07.2011, pentru a construi un depozit de explozibil. Chevron a primit drepturile de concesiune asupra perimetrului deţinut în zona Bârlad, pentru suma de 25 milioane de dolari, de la „Regal Petroleum”, una dintre firmele lui Frank Timiş. „Gabriel Resources” este o altă companie deţinută acelaşi om de afaceri, companie implicată în altă afacere cu consecinţe dezastruoase din punct de vedere ecologic – „Roşia Montana”.
Exploatarea gazelor de şist ar face ca dependenţa ţărilor europene de gazul rusesc să scadă de la 27% la 13%, iar ţările care au astfel de resurse în Europa Centrală şi de Est sunt Polonia şi Ucraina şi, mai reduse, Ungaria, România şi Bulgaria. Polonia este singura ţară care a ales să exploateze gazele de şist printr-o companie de stat, în rest afacerea intrînd pe mâna unor companii private.
Parlamentul bulgar a adoptat un moratoriu pe termen nelimitat împotriva extragerii gazelor de şist şi a retras licenţa de exploatare. În data de 27 ianuarie 2012, s-a organizat o acţiune de protest împotriva extragerii gazelor de şist, în faţa Ambasadei României din Sofia. Maria Cristova de la Universitatea Tehnică din Sofia a declarat: „Românii nu sunt deloc informaţi cu privire la această situaţie deosebit de gravă!”
Şeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi a susţinut că România nu va lua exemplul Bulgariei şi nu va interzice extragerea gazelor de şist.
Statul român nu îşi iubeşte cetăţenii şi, în consecinţă, nu numai că nu îi protejează, dar îi vinde la primul troc profitabil pentru interesele unui grup de profitori. Aceştia se numesc, de ceva vreme: guvernanţi.
Angels Photography's Blog 