Dineul lunii iulie, la Palatul Elisabeta


Unul dintre evenimentele lunare ale Palatului Elisabeta, instituit de Regele Mihai și de Regina Ana încă de la sosirea Majestăților Lor la palat, în luna mai 2001, a fost dineul oficial. Gândit ca o ocazie sub semnul ospitalității, al aprecierii, încrederii și al discreției, dineul de acest fel reunește în general un număr de 18-24 de personalități din domenii diferite ale vieții românești. Uneori sunt onorate un anume eveniment, o aniversare sau o personalitate. Alteori este scoasă în evidență o instituție sau o organizație.

Luna iulie a încheiat seria dineelor oficiale la Palatul Elisabeta din prima jumătate a anului. După șederea de la Săvârșin, peste vară, primul dineu al palatului va avea loc la sfârșitul lunii septembrie.

Dineul lunii iulie a inclus personalități marcante ale Academiei Române, Bisericii Ortodoxe, Băncii Naționale, Corpului Diplomatic și Universității din București. Toate aceste instituții sunt direct legate istoric și identitar de Casa Regală, care le-a fondat sau sprijinit și încurajat de-a lungul unui secol și jumătate.
Fotografii de Daniel Angelescu







Advertisements

De Ce se schimbă drapelul pe Palatul Elisabeta ? De când flutură PAVILIOANELE REGALE ?

Atunci când MS Regele Mihai se află în România, un stindard diferit de drapelul naţional flutură deasupra Palatului Elisabeta. Când în ţară se află doar ASR Principesa Margareta, pavilionul se schimbă. Ce semnifică, de fapt, aceste pavilioane regale?

articol scris de: Ioan-Luca Vlad, avocat al Casei Regale a României pe : http://www.dcnews.ro/?p=68238

Primii conducători ai românilor care au avut stindard propriu sunt Gheorghe Bibescu şi Alexandru Ioan Cuza. Pavilionul regal, cunoscut şi ca stindardul regal, este un drapel, de obicei de format diferit faţă de drapelul naţional, şi cu un design diferit, care reprezintă pe Monarh sau pe membrii unei Familii Regale.

Pavilionul regal nu trebuie confundat cu pavilioanele maritime, care sunt de asemenea de format pătrat, dar şi triunghiular, şi semnifică fie rolul navei care le poartă, fie persoana aflată la bord, în funcţie de rangul şi funcţia sa.

De asemenea, pavilionul regal nu trebuie confundat cu drapelele de luptă, care sunt stindarde, unice, acordate marilor formaţii militare care se remarcă prin fapte de eroism. Drapelele unităţilor militare pot fi decorate cu decoraţii naţionale ale României, care se agaţă în acest caz de hampă.

De ce există pavilionul regal?

Pavilionul regal a apărut din necesitatea de a evidenţia locul (palatul, instituţia) sau vehiculul (maşină, vapor) în care se află Suveranul sau membrul familiei regale. După cum se cunoaşte potrivit protocolului diplomatic, maşinile în care se află Şeful Statului, Miniştri sau Şefii de Misiune ai unui stat pe teritoriul altui stat poartă un drapel în format mic al statului trimiţător. La fel, clădirile (Ambasade, Consulate) care reprezintă un stat în străinătate arborează drapelul şi stema statului trimiţător.

În cadrul unui singur stat, trebuie evidenţiat în alt mod decât prin drapelul naţional faptul că persoana Suveranului sau alţi membri ai Familiei Regale se află într-un anumit loc sau vehicul. Aici intră în uz pavilionul regal.

Cum se foloseşte pavilionul regal?

Pavilionul regal există în două formate: mare, pentru clădiri; şi mic, pentru vehicule.

El se arborează pe clădirea sau vehiculul în care se află persoana regală pe care o reprezintă. De asemenea, el este folosit ca antet al documentelor oficiale dar personale (adică nu oficiale de stat) ale persoanei regale respective (de exemplu, declaraţii publice oficiale).

Pavilionul regal are şi un rol practic, indicând, de exemplu, vehiculul principal dintr-o coloană, cel în care se deplasează personalitatea regală. Din raţiuni practice, la deplasarea în mare viteză (pe autostradă, şi în zbor) pavilionul regal (ca şi drapelele de format mic) nu se folosesc, ele fiind reaşezate la locul lor la intrarea în oraş / după aterizare.

Când au apărut pavilioanele regale în România?

Preluând tradiţia internaţională, primii care au folosit stindarde personale au fost Domnii Principatelor Române, însă nu toţi şi destul de rar. Sunt cunoscute, de exemplu, stindarde domneşti ale lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) şi Alexandru Ioan Cuza (din 1863).

Primul document oficial care stabilea un Pavilion Regal a fost Înaltul Decret Regal din 9 iunie 1898. Potrivit acestuia, pavilionul regal avea formă pătrată (2,5 m) şi era confecţionat din stofă subţire. Tricolorul era dispus vertical, albastru, galben, roşu. Pe galben, la mijloc, se afla stema ţării, iar la cele patru colţuri, pe albastru şi roşu, se afla coroana regală a României în culoarea oţelului.

Pavilionul Reginei, din stofă subţire, avea forma pătrată (1,5 m). Câmpul pânzei era roşu, în centru se afla o acvilă de culoare galbenă ţinând pe piept un scut compus din 7 părţi, peste care se afla un altul cu armele familiei de Hohenzollern. Pe margine se afla un cadru lat de 10 cm compus din triunghiuri albastre şi galbene.

Mai târziu, sub Regele Ferdinand I, pavilionul Regelui şi cel al Principelui Moştenitor au fost complet modificate. Pavilionul Regelui consta dintr-un drapel de culoare roşie-vişinie, având pe margine o bordură galbenă cu colţi albaştri. În mijlocul pavilionului se afla stema cea mică a ţării, de care atârna Crucea Ordinului „Mihai Viteazul.” Stema mică a ţării reprezintă stema Regatului, dar fără susţinători şi mantie.

Regele Carol al II-lea a aplicat Crucea Ordinului „Mihai Viteazul” pe toată întinderea pavilionului, ca un simbol al Regalităţii eroice şi a fixat în centrul crucii stema mică a României.

Pavilionul Principelui Moştenitor, era de culoare albastru închis, cu bordură roşie, cu colţi galbeni, şi avea la mijloc stema cea mică a ţării. Pavilionul Reginei era identic cu cel al Regelui, dar fără Crucea Ordinului „Mihai Viteazul.” Cel al Principilor Regali era identic cu cel al Principelui Moştenitor, dar fără bordură*. La întoarcerea Reginei Mame Elena în ţară, în 1940, a fost introdus şi pavilionul său, care arăta ca pavilionul Reginei, însă fără bordură.

După cum se poate observa, elementele comune ale pavilioanelor regale sunt Stema Regală a României, care este şi stema Familiei Regale a României, şi, în diferite combinaţii, culorile Drapelului Naţional al României, roşu, galben şi albastru. Pentru Rege, Regină şi Regina-Mamă culoarea de fond este roşu-vişiniu, în timp ce pentru Principi şi Principese culoarea de fond este albastru.

Care este uzanţa actuală? Ce pavilioane aparţin membrilor actuali ai Familiei Regale?

Majestatea Sa Regele foloseşte pavilionul său în următoarele situaţii:

– la Palatul Elisabeta şi la Castelul Săvârşin, când se află acolo, arborat pe catargul de deasupra acestor clădiri;

– pe transcriptul discursurilor şi programelor sale publice;

– uneori, pe vehicule.

Modelul pavilionului Majestăţii Sale Regelui este:

Majestatea Sa Regina foloseşte pavilionul său pe unele documente publice. Pavilionul său este:

Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta foloseşte pavilionul său la Palatul Elisabeta şi la Castelul Săvârşin, când se află acolo, arborat pe catargul de deasupra acestor clădiri. Pavilionul său este:

Ceilalţi Membri ai Familiei Regale cu titlul de Principe / Principesă folosesc acelaşi pavilion:

*Informaţiile istorice au fost preluate din Adina Berciu-Drăghicescu, G.D. Iscru, Tiberiu Velter, Aurel David, Tricolorul României, Ed. Sigma, Bucureşti, 1995

45 de copii defavorizați


Cu două săptămâni în urmă, Principesa Moștenitoare Margareta a luat parte la finala și ceremonia de premiere a turneului caritabil Tennis for People, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale. Evenimentul s-a petrecut la Clubul Diplomatic din București. Principesa Moștenitoare a fost însoțită de Principele Nicolae.

Încheierea competiției a fost un joc demonstrativ intre Ruxandra Dragomir, fostă jucătoare de performanță și actual președinte al Federației Române de Tenis și vedeta de televiziune Lucian Viziru. Cu ajutorul sponsorilor, partenerilor și donatorilor s-au strâns aproximativ 15 000 de euro. Aceste fonduri sunt vitale pentru cei 45 de copii defavorizați, ajutați în cadrul Centrului Comunitar Generații. Centrul ofera o masă caldă, suport educațional, consiliere psihologică și alte servicii pentru copii și familiile din care provin.

Pe site-ul Fundației Principesa Margareta a României puteți citi mai multe detalii despre acest proiect umanitar.
Fotografii de Daniel Angelescu













Comemorarea Reginei Maria, 18 iulie 2011

Ca în fiecare an, pe 18 iulie (ziua morții Reginei Maria la Sinaia, în anul 1938), Rodica Tomasenco și familia sa aprind o lumânare și se roagă pentru odihna iubitei regine a României la Chișinău. Într-o biserică neterminată, modestă și plină de evlavie, dna Tomașenco este de fiecare dată înconjurată de 2-3 prieteni și rude și de preotul paroh.

Am primit de la dna Tomașenco rândurile și imaginile de mai jos. Îi mulțumesc pentru sufletul și memoria ei. Și pentru râvnă.

“Alteța Voastră Regala,

Nu V-am scris demult. Dezamăgita de evenimentele politice din Basarabia, chiar nu am mai putut sa scriu. De fapt, m-au dezamagit mai mult oamenii politici, cei care ne decid soarta. Si ultimele alegeri locale, au dovedit aceasta polarizare a societatii basarabene. Si lasitatea politicienilor, dar si nostalgia unei jumatati de Basarabie dupa comunisti. Am tot incercat sa gasesc raspunsul, dar pana nu v-a fi condamnat comunismul la nivel statal, nu putem vorbi de nicio integrare europeana. Probabil, mai multi formatori de opinie din Romania, care au fost la Chisinau in acele zile, in sfarsit au inteles ce prezinta, in realitate, actuala Basarabie. Oameni, care nu au nevoie sa-si cunoasca adevarata identitate, adevarata limba, adevarata istorie. Realitatea doare.

(…)

Ieri, am fost la Biserica Sfintilor Apostoli Petru si Pavel pentru a o comemora pe Ragina Maria. Am invitat mai multe cunostinte, dar nu au venit. I-am sters de pe lista, si am mers mai departe. Mai singura, mai dezamagita. Dar, ca in anul 2008, mi-au fost alaturi mama, jurnalista Antonina Sarbu si a fost foarte amabila si doamna redactor la Radio Vocea Basarabiei, Maria Saharneanu. Doamna Saharneanu a realizat cu noi o emisiune de o ora, pe care o puteti asculta maine incepand cu ora 15 si pana la 16. http://www.voceabasarabiei.net

Nu pretindem ca am vorbit din punct de vedere istoric. Am vorbit despre Regina Maria cu sufletul si inima, intr-o zi torida de iulie. Mama a pus pe masa studioului de la Vocea Basarabiei lucruri, care i-ar fi placut Reginei: flori de camp de un violet pal, piersici, o fata de masa brodata manual de bunica mea, Elisabeta Botezatu, tot violeta, bomboane, miere de albini de la Manastirea Frumoasa si Tricolorul. Steagul Tarii, care a primit-o la 16 ani si care a iubit-o atat de mult. Romaniei i-a incredintat Regina Maria bucuriile si durerile vietii. In amintirea Reginei “tuturor romanilor” a ars lumanarea reintregirii neamului romanesc. Dumnezeu sa o odihneasca.

Cu inalta gratitudine,
Rodica Tomasenco
17 iulie 2008, Chisinau”.



Articol preluat de pe : http://www.princeradublog.ro/jurnal/comemorarea-reginei-maria-18-iulie-2011/

Otto al Austriei


© Getty Images

Lunea trecută, 4 iulie 2011, a murit Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducele Otto al Austriei, la vârsta de 98 de ani. Arhiducele Otto a fost decanul de vârstă al Famililor Regale europene, după disparția Reginei Mame a Marii Britanii și a Ducesei Alice de Gloucester.

Arhiducele Otto al Austriei a fost pentru mai bine de opt decenii șeful Familiei Imperiale a Austriei. Primul născut al Împăratului Carl și al Împărătesei Zita ai Austriei, Arhiducele Otto a fost Principele Moștenitor Imperial și urmașul împăraților austrieci.

Alteța Sa Imperială și Regală a avut o importantă activitate politică, mai ales în Parlamentul European și în cadrul Organizației Paneuropene, pe care a fondat-o și condus-o. Longeviv și neobișnuit de dinamic, Arhiducele a activat public până la vârsta de 96 de ani.

În anul 2005, pe 27 octombrie, Arhiducele Otto a vizitat România și a fost oaspetele Palatului Elisabeta, unde Principesa Moștenitoare și cu mine am oferit un dineu în onoarea sa. Cu acea ocazie, la vârsta de 93 de ani, Arhiducele Otto a susținut două conferințe la București și a dat dovadă de o extraordinară vivacitate și rezistență, în agenda sa publică foarte încărcată.

The Daily Telegraph

The Economist







(Fotografii de Andrea Andras)

Regele Mihai a participat la funeraliile Arhiducelui Otto al Austriei

Sambata, 16 iulie 2011, Majestatea Sa Regele Mihai I a luat parte la funeraliile Altetei Sale Imperiale si Regale Arhiducele Otto al Austriei. Majestatea Sa Regele a fost insotit de ASR Principele Nicolae. Arhiducele Otto a fost fiul Imparatului Carl si al Imparatesei Zita ai Austriei si, dupa moartea tatalui sau, seful Familiei Imperiale a Austriei.

Ceremonia funerară a avut loc la Catedrala Sfantul Stefan din Viena. Slujba a fost oficiata de Eminenta Sa Cardinalul Christoph Schonborn. Dupa slujba, Majestatea Sa Regele si ASR Principele Nicolae au participat la procesiunea funerara din centrul Vienei si la inhumarea ASIR Arhiducelui Otto al Austriei in Cripta Imperiala a Dinastiei de Habsburg.

La eveniment au participa reprezentanti ai Familiilor Regale din Germania, Suedia, Belgia, Luxemburg, Liechtenstein, Bulgaria, Austria, Iordania, Spania, sefi de Stat si de guvern precum si reprezentanti ai diferitelor culte religioase.

Decorări la Palatul Elisabeta

Săptămâna trecută, pe 5 iulie 2011, patru personalități au fost decorate cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate. În numele Majestății Sale, decorațiile au fost înmânate, în cadru public, de către Principesa Moștenitoare Margareta.

Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate a fost oferită dlui Eduard Petrescu, personalitate cu activitate remarcabilă în domeniul civic, dnei Camelia Șucu, om de afaceri cu o puternică implicare socială și caritabilă, maestrului Nicolae Licareț, personalitate din lumea muzicală românească și dnei Jeri Guthrie-Corn, diplomat american cu o îndelungată experiență în România.

Despre Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, puteți citi pe site-ul Familiei Regale a României:
“La data de 10 mai 2008, se instituie

Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate

prin ordinul Majestatii Sale Regelui Mihai I,
Seful Casei Regale a Romaniei.

Palatul Elisabeta, 10 mai 2008

Regulamentul

Medalia se acorda membrilor merituosi ai Casei Majestatii Sale sau colaboratorilor de peste cinci ani ai Casei Regale a Romaniei, din toata tara si din strainatate. Medalia poate fi oferita, de asemenea, unor personalitati din Romania si din lume.

Decoratia este semnul pretuirii Majestatii Sale fata de romanii sau strainii care au dovedit loialitate si incredere in destinul Familiei Regale din Romania, facand eforturi si, adeseori, sacrificii personale pentru a sprijini principiile binefacatoare ale Coroanei in tara noastra.

Medalia va fi acordata unui numar de maximum 150 de personalitati in viata, aflate in Romania sau in strainatate. Alesii pentru decernarea acestei insemnate distinctii vor fi personalitati care au facut sau fac parte din Casa Majestatii Sale Regelui, din societatea civila, mediul politic sau economic, lumea culturii sau a diplomatiei, precum si din organizatii nationale sau internationale.

Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate se poate acorda persoanelor sau institutiilor si organizatiilor.

Posesorii Medaliei Regele Mihai I pentru Loialitate vor sarbatori ziua Medaliei in fiecare an la 8 noiembrie, ziua Sfintilor Mihail si Gavril.

Portul decoratiei:

Posesorii medaliei o pot purta in ocazii speciale, la costum inchis, smoking sau frac. Femeile distinse cu aceasta decoratie o pot purta la taior cu sau fara palarie, la rochii de zi sau de seara. Medalia nu poate fi purtata la tinute sport sau de zi cu zi.

Angajatii sau colaboratorii Casei Majestatii Sale care au fost distinsi cu medalia o pot purta in cazul oricaror evenimente publice care au loc la Palatul Elisabeta, la Castelul Peles, Castelul Pelisor si la Castelul Savarsin sau in oricare alta resedinta regala, romana sau straina.

Caracteristici ale decoratiei:

– Decoratia este din bronz masiv si este formata dintr-o placa circulara decorata cu frunze de laur, purtand deasupra o coroana regala si o panglica verticala, de culoare albastru regal, cu marginile aurii.
– Pe fata, decoratia reprezinta profilul Majestatii Sale Regelui Mihai, incadrat de inscrisul “Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate” si frunze de laur; pe verso, decoratia are cifrul personal al MS Regelui, impodobit cu 4 coroane mici, inconjurat de acelasi cordon din frunze de laur.
– Decoratia are 32×32 mm, iar coroana are 20x20mm.
– Panglica dubla verticala este aceeasi pentru barbati si femei.
– Decoratia se prinde cu ac, precum brosa, la piept, in partea stanga.”

Fotografii de Daniel Angelescu









Seara Palatului Elisabeta dedicată Fundației Culturale Roșia Montană


Luni 27 iunie 2011 a avut loc ultima Seară a Palatului Elisabeta din această vară. Înainte de a muta centrul activităților Familiei Regale la Săvârșin, pentru lunile iulie și august, Principesa Moștenitoare și Principele Radu au găzduit o seară dedicată Fundației Culturale Roșia Montană. Cu acest prilej, Alteța Sa Regală a înmânat domnului Ioan Piso, directorul fundației, certificatul regal de Înalt Patronaj. A fost o seară plină de spirit civic, respect și devotament pentru principiile sănătoase ale societății noastre. A fost, de asemenea, multă lume, de toate vârstele și din toate straturile vieții românești.

Președintele Academiei Române, profesorul Ionel Haiduc, a venit, ca de fiecare dată, să susțină cauza Roșiei Montană. El a făcut un discurs vibrant, convingător și a atras în mod implacabil atenția asupra pericolului de distrugere a uneia dintre cele mai frumoase și mai importante părți a patrimoniului nostru istoric, cultural și natural.
Fotografii de Daniel Angelescu









Vă prezint, mai jos, discursul Principesei Moștenitoare:
Discursul Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta
Luni, 27 iunie 2011
Seara Palatului Elisabeta dedicată Fundaţiei Culturale Roşia Montană

Înmânarea Certificatului de Înalt Patronaj Regal

Virtuțile și personalitatea Roșiei Montană își trag seva din destinul ei aproape unic. Așezarea posedă o tradiție bi-milenară, iar uimitoarele sale galerii, păstrate în vreme, vorbesc despre epoca daco-romană, despre cea medievală și despre cea modernă.

Dar Roșia Montană are o frumusețe naturală și o tradiție vie, care sălășluiesc deopotrivă în armonia naturii și în sufletele și mințile oamenilor care o locuiesc.

Multe sunt motivele pentru care Roșia Montană ar trebui să fie un exemplu de conectare, armonie, prosperitate și un model de dezvoltare europeană din Mileniul III. Din păcate, felul în care ținutul a fost tratat în ultimii patruzeci de ani a atentat serios la prezentul și viitorul lui.

Casa Regală a României, care a fost martora directă a prăbușirilor identitare, instituționale și economico-sociale din a doua jumătate a secolului trecut, nu are cum să fie indiferentă la drumul Roșiei Montană în viitor. Alături de Academia Română, de Bisericile Ortodoxă și Catolică și de societatea civilă, Familia noastră va sprijini, în orice fel posibil, salvgardarea și înflorirea virtuților și valorilor Roșiei Montană, așa cum s-au dăltuit ele timp de două mii de ani.

Felicit Fundaţia Culturală Roşia Montană pentru programele şi proiectele pe care le-a dezvoltat pe parcursul celor trei ani de activitate şi pentru realizarea şi lansarea, în luna mai 2011, a ghidului cultural-turistic dedicat Roşiei Montane. Acest ghid este un instrument preţios – o adevărată monografie prin intermediul căreia putem descoperi istoria, arhitectura şi frumuseţea acestei regiuni.

Acord, astăzi, Înaltul Patronaj Regal Fundaţiei Culturale Roşia Montană luând în considerare nobilul ţel al acesteia de promovare şi conservare a bogăţiilor naturale şi a valorilor comunităţii din această regiune unică a Munţilor Apuseni.

Ţara noastră are nevoie de valori durabile, de oameni şi proiecte care să contribuie la păstrarea patrimoniului regiunilor din România. Cu fiecare nouă activitate, Fundaţia Culturale Roşia Montană va ajuta comunitatea de aici să se afirme şi să devină vizibilă pe plan naţional şi european.