Prima “Zi a Crucii Casei Regale a României”


La 10 mai 2008, Regele Mihai a instituit Crucea Casei Regale a României, pentru a onora devotamentul și contribuția personalităților românești și străine care, de-a lungul timpului, au sprijinit activitățile, valorile și principiile Casei Regale, mai ales în anii de după decembrie 1989.

Prin regulament, a fost stabilită ca Ziua Crucii Casei Regale a României să fie sărbătoriră în fiecare an la 26 martie, data la care Carol I a devenit Rege al României, prin votul reprezentanților națiunii.

Anul acesta, marți 29 martie a fost găzduită la Palatul Elisabeta prima celebrare a membrilor Crucii Casei Regale. Au luat parte mai bine de jumătate dintre cei 50 de posesori ai Crucii. Au mai fost invitați membri ai Corpului Diplomatic, membri ai Academiei Române, personalități culturale, militare și din domeniul economic. Camerata Regală a susținut un recital extraordinar, cu Anotimpurile de Vivaldi. Studenții de la Universitatea de Muzică au avut ca invitat de onoare pe violonista Cristina Anghelescu.

Seara s-a bucurat de aprecierea unanimă a musafirilor care, pe lângă mândria de a sărbători ziua unu grup de personalități atât de restrâns și de valoros, au avut parte de unul dintre cele mai frumoase momente de muzică posibile.

La plecare, posesorii Crucii au semnat într-un catalog al decorației, care va păstra, an de an, consfințite participările la zilele Crucii Casei Regale a României ale membrilor ei.

Decoratia se poate acorda unor membri ai Casei Majestatii Sale sau colaboratorilor Casei Regale a Romaniei. De asemenea, Crucea Casei Regale poate fi acordata unor personalitati din Romania sau din strainatate. Crucea Casei Regale va fi acordata unui numar de maximum 150 de personalitati in viata, aflate in Romania sau in strainatate. Decernarea Crucii Casei Regale a Romaniei va fi facuta unor personalitati in pozitii importante in Casa Majestatii Sale Regelui. Se poate decerna unor colaboratori ai Casei Regale care se bucura de prestigiu in societatea romaneasca, reprezentand societatea civila, mediul politic sau economic, lumea culturii sau a diplomatiei, precum si organizatii nationale sau internationale. Totodata, decoratia poate fi acordata unor personalitati care au sprijinit activitatea Familiei Regale in mod continuu sau care au facut o fapta importanta fata de Casa Regala. Crucea Casei Regale a Romaniei se poate acorda, de asemenea, institutiilor si organizatiilor care au adus o contributie importanta la promovarea efortului Casei Regale in serviciul Romaniei.

Foto de Daniel Angelescu















Advertisements

Ziua decoratiei “Crucea Casei Regale a Romaniei”

Marti, 29 martie 2011, a avut loc la Palatul Elisabeta, in prezenta Altetelor Lor Regale Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu ai Romaniei, prima sarbatoare a Decoratiei “Crucea Casei Regale a Romaniei”.

Creata in anul 2008 “Crucea Casei Regale a Romaniei” este destinata unor personalitati care au sprijinit activitatea Familiei Regale in mod continuu sau care au facut o fapta importanta fata de Casa Regala a Romaniei.

Exista actualmente 49 de persoane si organizatii sau institutii distinse cu Crucea Casei Regale a Romaniei. Posesorii Crucii sunt romani si straini, locuind in toate colturile tarii, in Europa si chiar in Statele Unite. Numarul maxim de posesori ai Crucii este de 150 de persoane in viata.

Prin statut, Crucea are o zi din an in care este sarbatorita, 26 martie, ziua in care Carol I a devenit Rege al Romaniei, prin votul reprezentantilor natiunii.

Prima parte a sarbatorii a fost reprezentata de concertul Cameratei Regale, aflate sub Inaltul Patronaj al Altetei Sale Regale Principelui Radu, ce va avea loc in Sala Regilor . Cei peste 70 de invitati au ascultat Anotimpurile lui Antonio Vivaldi in interpretarea solistei internationale Cristina Anghelescu.

La eveniment au participat reprezentanti ai corpului diplomatic, ai Academiei Romane, ai armatei si ai societatii civile romanesti.

Foto de Daniel Angelescu



Tradiţii şi obiceiuri de nuntă la români: OBICEIURI DUPĂ NUNTĂ

Dupa nunta exista traditia ca tinerii casatoriti sa se duca la masa la socrii mici si la nasi cu diferite daruri constand in primul rand din feluri alese de mancare intocmai ca la nunta.

In Moldova proaspetii insuratei merg la parintii miresei pe „Calea primara” cu bors de gaina, friptura, galuste, cu rachiu si cu prajituri, joia sau la o saptamana dupa cununie. In schimb, deseori, mireasa primeste zestrea(plapumi, perne, paturi, toale, covoare s.a.)

Cu aceleasi daruri, cam tot la o saptamana se merge la nasi – parintii spirituali, „pe omenie”. Nasul este cel care trebuie respectat toata viata de catre familia cununata. In acest fel, mirele si mireasa sunt datori sa-l ajute pe nas la muncile agricole chemati sau nechemati si sa mearga cu plocoane in vizita, la onomastici sau la marile sarbatori de peste an.
In Oltenia se obisnuieste mai mult ca prin alte parti „vestea cu rachiu rosu” sau „vestea miresei”. Luni dimineata dupa nunta, nasul merge cu un butoi legat cu panglici rosii plin cu rachiu la socrii mici, insotit de cumnatul de mana si de muzicanti.

Daca mireasa fusese cinstita pana la cununie, rachiul este indulcit cu zahar si colorat ca sa devina rosu si daca nu fusese cinstita se punea cenusa si ardei iute sau tot ce vroia soacra mare ca sa rada de soacra mica. Cinstea miresei era sarbatorita apoi cu un chef ca la masa mare si daca nu, socrul mic trebuia sa mai dea niste pamant sau bani in plus ginerelui ca sa isi accepte nevasta chiar si asa necinstita cum fusese inainte de cununie.

Tot luni dimineata se mai obisnuieste in Oltenia sa se adape mireasa. Cu vornicul si cu alti flacai si fete, mireasa merge la fantana, unde rastoarna o galeata cu apa.

Vornicul pune bradul de nunta in galeata, iar proaspata casatorita rupe din el si imparte celor prezenti, restul din brad fiind adus acasa la mire si pus la pastrare in magazie.

Sursa: http://www.traditii.ro