Costumul ceremonial de nuntă

Gateala miresei

Se facea duminica la pranz. Luau parte fete, rude, si alte persoane apropiate. Nasa o impodobea, iar fetele tineau oglinda si pieptanele. Pe langa nasa mai erau si alte rude ale miresei si prietene. Nasii erau cei care aduceau gateala miresei.

Mireasa era pieptanata de o fata cu mama si tata in viata. Lamaita si voalul i le punea nasa. Voalul se punea inainte de cununia religioasa, nu mai devreme.

Se canta cantecul miresei. De obicei plangeau ca la mort cand se imbraca mireasa din cauza ca se despartea de surori, de parinti. In timp ce mireasa era gatita in casa, afara in curte se jucau hore, sarbe. Se facea masa si se juca bradul (Oltenia).

Insemme specifice purtate de mireasa: cununita din flori naturale si voal, margele pe frunte, carpa(marama) lunga de borangic cu coronita.

Duminica seara, nasa o imbrobodea cu marama si-i punea salba de argint.

Dupa masa mare nasa dezvelea mireasa si ii punea batic pe cap. Nasa ii lua voalul , ii despletea coada si si ii impletea doua cozi pe care le infasura in coc.

Piese specifice: rochie alba de mireasa adecvata anotimpului, cu piese de port traditional sau de cele mai multe ori costum national, camasa cat mai inflorata, batista in brau, cu sorturi de catifea in spate si in fata(Transilvania).

La gat daca aveau, purtau salba de galbeni, margele, bratara la mana.

Daca nunta era iarna mireasa purta scurteica de postav, suman, sau dulama de postav captusita cu blana.

Gateala mirelui

Sambata, in Molodova, seara avea loc barbieritul mirelui. Mirele tinea in poala 2 colaci pe care ii oferea celui care il barbirea. Vornicul inchina hainele aduse de la mireasa. Mirele se imbraca singur inainte de a participa la cununia religioasa. Luau parte si tinerii. Cel care il barbierea trebuia sa fie necasatorit.

Gateala mirelui se facea la casa miresei, mirele si mireasa fiind gatiti simultan. Duminica dimineata se aduceau de la mireasa, de catre una –doua fete ale mirelui si flacai, hainele mirelui: camasa cu colturi la gat, itari, brau si bete.

Pe cap mirele purta o palarie neagra sau o caciula pe care era prinsa o floare naturala de obicei nalba. Pe partea stanga a palariei erau prinsi bani de argint si spice de orz. Se mai punea o brosa sau o pana mai scurta.

In unele zone precum Bacau se purta costum traditional de sarbatoare. Daca era iarna mirele se imbraca cu cojoc, iar pe deasupra cu suman.

De la 1900 a aparut costumul negru pentru mire: haina si pantaloni din stofa de lana cumparata.

In general camasa mirelui era cusuta de mireasa, dupa logodna si era facuta din panza de bumbac sau borangic. Camasa era cusuta cu flori si margele colorate , crengute si boboci. La 1900 camasa mirelui se cosea doar pe guler. Dupa nunta camasa mai putea fi purtata la sarbatorile mari, hram.

Insemnele specifice ale mirelui erau: floarea mare cumparata, numita floare de mire, floare mare cu panglica lunga si cu beteala, batista de mire si 100 de lei.

Sursa: http://www.traditii.ro

Advertisement

Recuzita rituala si ceremoniala

Steagul de nunta(Transilvania): cu o saptamana inainte de nunta, nasul tocmea un fecior, numit stegar, sa faca steagul impreuna cu tinerele fete. Uneori steagul era facut chiar de nas. Sambata seara, inainte de nunta, steagul era prins in poarta nasului.

In Sibiu se faceau doua steaguri unul pentru mire si unul pentru mireasa. Erau facute de femei si fete inainte de nunta. Joi seara il porneau fetele, iar feciorii il terminau sambata seara, prilej de joc si chef.

Steagul era format dintr-un bat pe care se coseau naframe, panglici colorate si tricolore, doua cununi de iedera, ciucuri cu zurgalai. Cand se facea steagul se servea bautura si mancare. Steagul este purtat de stegarul din ceata mirelui. Stegarul purta steagul in fruntea alaiului si-l aseza la intrare in curtea mirelui. In timpul nuntii stegarul tinea steagul langa el, caci ceilalti flacai incercau sa-l fure pentru ca stergarul sa le plateasca in schimbul acestuia. Plata se facea in bautura. In timpul jocului stegarul juca steagul. Se juca in fata bisericii cat timp dura cununia si apoi cand se ajungea acasa cu nunta.

Dupa ce era jucat, steagul se aseza pe casa, infipt in acoperisul de paie, pana a doua zi seara, dupa care steagul era desfacut. Primele panglici din steag erau impartite prietenelor miresei.

Bradul de nunta (Moldova, Oltenia, Transilvania): se facea sambata seara inainte de nunta. Tinerii din partea mirelui si a miresei faceau bradul. Se puneau cate doi brazi la mireasa, doi la mire si doi la nasi. Bradul era impodobit cu ghirlande de hartie, zurgalai, naframe, panglici rosii si tricolore. In varful bradului se punea o sticla de tuica sau un cozonac. In timpul nuntii bradul era asezat la poarta. Pe drum era jucat. Langa brad stateau un baiat si o fata care ii stropeau pe nuntasi cu apa si grau ca sa fie manosi. Tinerii care se urcau si luau sticla sau cozonacul din varful bradului erau rasplatiti cu o sticla de tuica si cu cozonacul din varful bradului. Dupa nunta bradul era lasat la poarta unde ramanea ceva vreme, semn ca acolo a avut loc nunta. Ramaneau la stalpii portii pana se uscau.

Pomul de nunta (Transilvania): era facut de stegari duminica seara. Cand incepea ospatul pomul era incarcat. Puteau fi si 50 de pomi la o nunta, deoarece fiecare nuntas care venea aducea un pom, mai cu seama cumatrul mare. Pomul era reprezentat de o creanga de prun inacarcata cu o pereche de desagi de turte, mere si pere. Se mai punea hartie colorata, craci cu spini, carpe, batiste.

Pomul era dus de la mire de acasa, de un mic alai, la nas acasa si apoi la fata. Cand plecau cu mireasa la baiat luau si pomul. Dupa nunta pomul se strica, iar marti era dat nasului.

Marul (Transilvania si Moldova): se impodobeau crengi de mar. Se puneau mere, nuci. Marul era dus la biserica impreuna cu camasa mirelui. Dupa ce era sfintit de preot, marul era luat de baieti si scuturat.

Colacii de nunta (Moldova, Transilvania): se faceau mai multi colaci: pentru mire, pentru mireasa, colacul stegarului, colacul cumetrilor.

Colacul miresii (Moldova si Transilvania) era rotund, impletit in 3 coarde , cu huda(gaurã, spãrturã) la mijloc si cu panglici. Mireasa mergea cu el pe mana la mire. Deasupra colacului se puneau doua Pupeze din aluat. Colacii pentru nasi erau mari, ovali, de 6-7kg. Aveau multe impletituri si pene din aluat. Se puneau la biserica pe capul mirilor. Colacii erau facuti din faina de grau, lapte, unt, miere de albine, iar pe deasupra era unsi cu ou si presarati cu mac si uneori cu stafide.

Sursa: http://www.traditii.ro

Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat la vernisajul expoziţiei “Royal Fashion”

Joi, 24 martie 2011, Altetele Lor Regale Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu ai Romaniei au participat la vernisajul expozitiei de fotografie si lansarea albumului de fotografie “Royal Fashion” in foaierul Teatrului National de Opereta “Ion Dacian”.

“Royal Fashion” este cel mai recent spectacol semnat Dan Puric si realizat in colaborare cu Teatrul National de Opereta “Ion Dacian”.

Albumul este realizat de Teatrul National de Opereta “Ion Dacian” si de Compania de Teatru “Passe-Partout Dan Puric”si prezinta spectacolul din patru perspective diferite: repetitii, imagini din spectacol, fotografii de fashion reprezentand creatiile Doinei Levintza care apar in spectacol si fotografii de arhiva cu membrii Familiei Regale a Romaniei.

La eveniment au participat reprezentantii Raiffeisen Bank, sponsorul albumului si al expozitiei, personalitati ale culturii romanesti, echipa care a realizat spectacolul “Royal Fashion”, actori si alte personalitati ale vietii publice romanesti.

In cadrul ceremoniei ASR Principele Radu a transmis mesajul Majestatii Sale Regelui Mihai I. Au luat cuvantul si maestrul Dan Puric, presedintele Raiffeisen Bank, domnul Steven van Groningen si delegatul Teatrului National de Opereta, domnul Iulian Radoi.

Foto de Daniel Angelescu

Lansare de carte la Ploiești, Câmpina și Brașov

 

Joi, 10 martie 2011, voi fi prezent în județele Prahova și Brașov pentru a lansa volumul “Provizoratul istoric”, apărut la Editura Polirom.

La ora 10, mă voi întâlni cu cititorii din Ploiești, la libraria “Humanitas”. Apoi, la ora 12, voi lansa volumul la libraria “Diverta” din Câmpina.

La ora 15 voi fi prezent la librăria “ST. O. Iosif”, din Brașov, un loc unde am fost mereu invitat să lansez cărțile Familiei Regale.

“Provizoratul istoric” reprezintă cel mai însemnat volum pe care l-am scris vreodată. Nu pentru virtuțile lui literare, ci prin conținutul său. El exprimă atât felul în care vedem noi realitatea românească de astăzi, vulnerabilitățile și confuziile ei, cât și sensul și utilitatea existenței Casei Regale în România.

Am citit astăzi vestea îmbucurătoare că varianta românească a volumului “Provizoratul istoric” de la Editura Polirom este cea mai vândută carte a săptămânii la categoria non-fiction, după ce în ultimele șapte zile a fost bestseller-ul săptămânii al Editurii. Sunt nespus de bucuros și mândru. Invit pe toți cititorii blogului care locuiesc în cele trei municipii să vină la întâlnirile de mâine.

Articol de pe blogul : http://www.princeradublog.ro/jurnal/

Corpul supravegheat/ Body under surveillance

 

“Corpul supravegheat/ Body under surveillance” este un proiect ce își propune să creeze un dialog inter și transdisciplinar actualizat în jurul tematicii corpului. Acum mai mult ca oricând, în societatea postmodernă, globală, informatizată, digitalizată, corpurile noastre se află sub permanent control și monitorizare. Societatea de azi este cu adevărat o societate a supravegherii, o societate a vizualului în care tehnocentrismul, frica de boală sau de terorism, dorința de frumusețe, nemurire, putere, duce controlul corporal la paroxism.

Se propune înnoirea spațiului vizual contemporan prin transferul de informație generată de o serie de ateliere teoretice și evenimente interdisciplinare. Expoziția pune în relație opera unor artiști consacrați în spațiul românesc și internațional cu cea a unor tineri artiști cu realizări semnificative în sfera tematicii corporale.

Artiști participanți:
2 Meta . Dan Acostioaei . Alexandru Antik . Cătălin Bădărău . Matei Bejenaru . Răzvan Boar. Traian Boldea . Irina Broboană . Laurențiu Damian . Larisa David . Aurora Dediu . Anca Diaconu . Daniel Djamo . Carmen Dobre . Mihai Florea . Alex Gâlmeanu . Cristina Garabețanu . Ion Grigorescu . Andreea Hajtajer . Regele Ionescu . Regina Ionescu . Bianca Ioniță . Gabriel Kelemen . Petru Lucaci . Flavia Lupu . Bogdan Mateiaș . Romana Mateiaș . Valeriu Mladin . Corina Nani . Ionuț-Florin Negrilă . Veronica Negrilă . Marina Oprea . Christian Paraschiv . Cosmin Paulescu . Dan Perjovschi . Andrei Radu . Bogdan Rață . Marilena Preda Sânc . Alfred Schupler . Gabriel Stamate . Bogdan Teodorescu . Roman Tolici . Diana Tropoe . Aurel Vlad

Victoria Art Center for Contemporary Cultural Production aflat pe Calea Victoriei, nr. 12C (lângă biserica Zlătari), este un spațiu dedicat artei contemporane, creat dintr-o inițiativă privată pentru a veni în sprijinul artiștilor români. Centrul își propune stimularea și promovarea artei românești contemporane și facilitarea schimburilor culturale internaționale. Centrul urmărește de asemenea crearea unui cadru pentru dialog interdisciplinar prin organizarea de dezbateri, mese rotunde, lansări de publicații precum și inițierea unor programe educaționale vizând dezvoltarea gustului și apetitului pentru produsul cultural contemporan.

Programul evenimentului
Miercuri, 9 martie 2011

16:30 – Conferință de presă

18:00 – Inaugurarea Spațiului Victoria Art Center for Contemporary Cultural Production

Vernisajul expoziției Corpul supravegheat/ Body under surveillance, curator Petru Lucaci
Lansarea volumelor Corp-Artă-Societate, coordonatoare Laura Grunberg
Corpul supravegheat/ Body under surveillance, coordonator Petru Lucaci

19:00 – Cocktail

Contact – Petru Lucaci
0722204773
0723648623
petru_lucaci@yahoo.com

A apărut FOTO-VIDEO digital martie 2011!

Revista FOTO-VIDEO digital vă oferă o paletă de articole practice variate, sfaturi şi îndrumări pertinente pentru obţinerea unor fotografii spectaculoase, informaţii noi şi teste specializate cu rezultate concludente.

Sursa: http://www.chip.ro

Saptamana Alba

 

Incepand cu 28 februarie, ortodocsii intra in “Saptamana Alba sau a branzei”. In aceasta saptamana nu se mai consuma carne, iar in zilele de miercuri si vineri se face dezlegare la oua, lapte, branza si peste. In calendarele bisericesti, pentru aceste zile apare mentiunea “harti”, un termen popular care desemneaza zilele de dezlegare a postului. Miercuri, 2 martie, se rosteste pentru prima data in perioada Triodului, rugaciunea Sfantului Efrem Sirul – “Doamne si Stapanul vietii mele”, rugaciune care inceteaza in miercurea din Saptamana Mare. In zilele de miercuri si vineri din “Saptamana Alba” nu se savarseste Sfanta Liturghie, cele doua zile sunt aliturgice. In Sambata lasatului sec de branza, Biserica ii pomeneste pe toti barbatii si femeile care au fost “luminati prin postire”. Aceasta zi este numita “a ascetilor”. Biserica ii aseaza ca modele, calauzitori pentru parcurgerea postului si a pocaintei: “Veniti toti credinciosii sa laudam cetele cuviosilor parinti: pe Antonie capetenia, pe luminatul Eftimie, pe fiecare deosebit si pe toti impreuna si vietile acestora ca un alt Rai al desfatarii cu gandul socotindu-le …”. Duminica, 6 martie, exista randuiala de a se cere iertare. Este cunoscuta sub denumirea de “Duminica Iertarii”. Asadar, prima incercare de iesi biruitori din lupta cu pacatul este iertarea, reintoarcerea la iubire. Este dureros ca aceasta slujba unica lipseste din multe biserici. Faptul ca e intalnita mai mult in manastiri, denota despartirea noastra de duhul Bisericii. Aceste randuieli sunt trepte spre a deschide inima catre “o alta lume”. Din cauza pacatului, omul a pierdut puterea de a pasi in mod natural catre Dumnezeu. Si prin aceste randuieli, Biserica ne poarta incet catre unirea cu Dumnezeu. Mai sunt cateva zile pana la intrarea in Postul Sfintelor Pasti. Sa nu ne abatem de la el. Acest post este ajutorul pe care ni-l daruieste Biserica spre a pune capat “celor vechi” si a intra intru “cele noi”. Indiferent cat de grele sunt conditiile in care traim si cat de mari sunt obstacolele ridicate de cei din jurul nostru, nimic nu trebuie sa ne opreasca din a lua in serios Postului Sfintelor Pasti.

Articol de Adrian Cocosila

Seara Corpului Diplomatic la Palatul Elisabeta

De-a lungul celor 144 de ani de la crearea Familiei și Casei Regale a României, recepția anuală a Corpului Diplomatic a fost găzduită la Palatul Regal în fiecare an, în timpul în care Familia Regală a fost în funcțiune constituțională. Majoritatea relațiilor diplomatice (ba chiar politice și economice) între România și țările lumii au fost stabilite în timpul Regelui Carol I, apoi al Regilor Ferdinand și Carol al II-lea. Regele Mihai, chiar în perioada Războiului Rece, a păstrat contacte cu țările democratice și cu cancelariile lor sau societatea civilă. În anul 1997, prima întâlnire a Regelui și Familiei Regale cu Corpul Diplomatic, la sfârșit de an, a avut loc la București. După o pauză de exact 50 de ani, șirul întâlnirilor reprezentanților oficiali ai statelor lumii în România cu Casa Regală a fost reluat. Spre beneficiul României, spre folosul administrațiilor politice succesive, al societății civile, al mediului de afaceri, al diplomației românești. După anul 2001, Palatul Elisabeta a găzduit, la sfârșit de an, întâlnirea devenită istorică dintre regalitate și diplomație pe pământ românesc. Anul acesta, Principesa Moștenitoare a reprezentat pe Regele Mihai. Majestatea Sa va reveni la Săvârșin peste trei săptămâni, dar a dorit ca întâlnirea anuală cu Corpul Diplomatic să aibă loc la Palatul Elisabeta, respectându-se tradiția aproape biseculară. Corpul Diplomatic al anului 2010 acreditat la București a fost prezent în mare majoritate. Ca și în alți ani, decanul Corpului Diplomatic, Nunțiul Apostolic, a fost prezent și a luat cuvântul, aducând salutul tuturor colegilor săi ambasadori. Familia Regală s-a prezentat la întâlnirea anuală de la Palatul Elisabeta cu un bilanț remarcabil: Regele, Regina și cu noi am efectuat împreună 14 vizite publice în Europa și Orientul Apropiat, în anul 2010. Paisprezece vizite susținute financiar și logistic de Casa Regală aproape exclusiv. Paisprezece ocazii în care interesele fundamentale ale României au fost susținute cu profesionalism, demnitate, competență și respectabilitate.Țările vizitate în 2010 (unele de două ori) au fost Elveția, Italia, Germania, Spania, Iordania, Marea Britanie, Turcia, Rusia, Suedia, Serbia, Danemarca și Republica Cehă. Principesa Moștenitoare și cu mine am dat citire mesajului Regelui. Seara s-a bucurat de o atmosferă de respect reciproc, de demnitate, de armonie și echilibru, de rafinament. Ritualul regal s-a dovedit din nou, ca de fiecare dată, potrivit cu reprezentarea istorică, instituțională și statală a României.

Fotografii de Daniel Angelescu

Articol preluat de pe : http://www.princeradublog.ro/jurnal/seara-corpului-diplomatic-la-palatul-elisabeta-2/

Seara Palatului Elisabeta dedicată Fundației Principesa Margareta

Miercuri 24 noiembrie 2010, la Palatul Elisabeta a avut loc o seară dedicată Fundației Principesei Moștenitoare, creată acum două decenii de Alteța Sa Regală, cu acordul și sprijinul Majestății Sale Regelui Mihai.

De două ori pe an, primăvara și toamna, Palatul Elisabeta oferă o seară celor care au avut în anul respectiv merite ieșite din comun în susținerea activităților fundației, personalităților care au dovedit generozitate, spirit civic, puterea exemplului personal și s-au implicat într-un fel în proiectele organizației.

Seara de miercuri a reunit personalități din mediul de afaceri românesc și străin, ziariști de prestigiu, reprezentanți ai organizațiilor caritabile din România.

În anul curent, Fundația a avut fonduri provenite din evenimente caritabile organizate la Londra și București, din donații pentru proiecte și din alte surse neguvernamentale. Proiectele fundației privesc persoanele în vârstă, copiii și tinerii, precum și asociații sau proiecte din comunități locale.

Mai multe detalii despre fructuoasa și respectabila activitate a fundației puteți găsi pe situl ei Internet.

Fotografii de Daniel Angelescu

Articol preluat  de pe : http://www.princeradublog.ro/jurnal/seara-palatului-elisabeta-dedicata-funda%c8%9biei-principesa-margareta/